Ulmus pumila celer, Gardul viu minune, zis si ulmul de Turkestan este o un arbust cu frunze căzătoare, mici, lucioase de culoare verde crud, ce poate forma un gard viu deosebit de dens si aspectuos.
Este o planta deosebit de rezistentă, nepretenţioasă, pretându-se la orice fel de sol şi condiţii climaterice din tara noastra.
Plantarea se poate efectua numai în perioada în care planta se află în "stare adormită", de la mijlocul lunii octombrie sau noiembrie (după primele îngheţuri) până în momentul trezirii la viaţă a naturii (sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie).
 |
| Ulmus pumila celer |
Pentru a creste rapid si frumos, se recomandă in primul an a fi udat regulat, prin sistemul de picurare pentru gard viu Soviaqua si solutia nutritiva Damisol, folosirea foliei Sövitex în această situaţie fiind absolut indispensabilă.
Atunci când se atinge mărimea gardului viu dorit, gardul minune se mulţumeşte şi cu o cantitate redusă de apă încetinind procesul său de creştere. Este o plantă ideală pentru a fi utilizată în contextul unui gard viu.
Daca i se ofera toate conditiile, poate înregistra anual chiar şi o creştere de 1,20-1,80 m, în timp ce îşi croieşte un diametru dens, tufos. Înălţimea ei poate ajunge chiar şi la 5 metri. Într-un interval de 1,5-2 ani, se poate ajunge la înălţimea unui gard normal.Înregistrează o rezistenţă crescută la procesul de rarire şi tundere.
Avantajele speciei:
1. creştere rapidă, capacitate excelentă de umbrire
2. proprietăţi de izolare fonica, protecţie şi absorbţie a prafului
3. dezvoltare şi creştere rapida în condiţii vitrege de sol şi climă
4. posibilităţi de plantare cu buget redus
 |
| gardul viu minune |
În cazul în care la plantarea din toamnă nu vă rămâne timp pentru a aşeza fiecare plantă la locul potrivit, tot ce puteţi face este să le sădiţi în grupuri.
O să aveţi un gard viu mai frumos, mai dens, dacă îl plantaţi în două rânduri, atunci când linia dublă de gard viu este formată din 8-9 plante la fiecare metru.
Deoarece una dintre perioadele de sădire este exact după perioada primelor îngheţuri la sfârşitul lui octombrie, în noiembrie, este utilă pregătirea dinainte (când vremea este încă frumoasă) a şanţului (groapa) (de 30-40 cm adâncime şi lăţime), în care vom sădi plantele. Dacă sădirea are loc primăvara, nu este nevoie să pregătim dinainte locul plantării.
1. Să înmuiem bine rădăcinile timp de 24 de ore, pentru absorbirea optimă a apei şi îmbibarea acesteia. .
2. Solul extras să-l îndesăm cu turbă sau cu compost, iar în cazul în care este un sol greu sau lutos, este necesar să adăugăm nisip.
3. Să aşezăm planta în şanţ, să presărăm sol peste rădăcini, apoi să călcăm solul cu grijă până devine tare, pentru a putea asigura poziţia dreaptă a plantelor.
Aşezaţi sub plante o dungă de folie Sövitex, de culoare neagră (direct pe sol), astfel încât să nu devină buruienos, solul păstrează mai bine umiditatea, şi planta se dezvoltă mai rapid!
Primăvara trebuie tuns la cca. 10-15 cm înălţime de la sol, pentru a asigura ramificarea.
Udat în mod adecvat, gardul minune începe să crească foarte rapid . În cursul verii, mlădiţele lungi trebuie tunse cel puţin o dată până la jumătate, în cursul toamnei se repetă procedura/ operaţia cel puţin o dată, astfel încât cu ocazia ultimei tunderi de la sfârşitul toamnei , planta să fie tunsă peste tot în mod uniform.
 |
| gardul viu minune |
În primul an, nu este indicat să lăsăm gardul să atingă o înălţime mai mare de 1-1,2 m, ci trebuie mai degrabă să ne concentrăm asupra densităţii ei.
În primăvara celui de-al doilea an, să lăsăm gardul minune să crească chiar până la 2 metri, şi deoarece acest lucru se va produce foarte repede, la sfârşitul primăverii poate fi deja modelată în forme frumoase.
 |
| gardul viu minune |
